În ultimii ani, energia solară din Republica Moldova a evoluat de la o preocupare de nișă la o tendință energetică în toată regula. Ce se află în spatele acestei creșteri, cu ce obstacole se confruntă proprietarii centralelor și poate energia solară să înlocuiască sursele tradiționale de energie?
Despre toate acestea am discutat cu un expert în domeniul energiei regenerabile.
Cât de dezvoltată este energia solară în Republica Moldova?
Aș spune că sectorul din Republica Moldova a cunoscut o creștere explozivă în ultimii ani. Dacă comparăm capacitatea instalată în surse regenerabile din 2018 cu cea existentă în prezent, aceasta a crescut de peste 17 ori. Iar dacă luăm perioada cu cea mai intensă dezvoltare, de după 2020, creșterea a fost de peste 13 ori. În prezent, am ajuns la aproximativ 1 GW de capacitate instalată în surse regenerabile, din care aproape trei sferturi revin energiei solare.
Este o creștere foarte mare, iar după ritmul de dezvoltare a energiei solare, Republica Moldova a devenit unul dintre liderii regiunii. Dacă luăm în calcul malul drept al Nistrului și raportăm capacitatea instalată la numărul de locuitori, depășim chiar și unele țări europene în care acest boom a început mult mai devreme. Aproape am ajuns din urmă România, care a început să dezvolte acest sector cu mult timp înaintea noastră. România a beneficiat de numeroase granturi, subvenții și programe europene care au susținut și continuă să susțină dezvoltarea sectorului. În prezent, avem aproximativ 330 W pe cap de locuitor, iar România — circa 390 W.
Cum se explică progresul energiei solare în Republica Moldova?
În primul rând, aș explica acest progres prin dorința oamenilor. Pentru că fără dorința oamenilor nu se poate realiza nimic. Există dorința de a economisi la energia electrică și dorința de a-și spori securitatea energetică, adică de a obține un anumit grad de independență în caz de necesitate. Acesta este primul aspect.
Totuși, un rol foarte important l-au avut programele de stat lansate în acest sector. Consider că sectorul a fost susținut eficient: au existat multe programe, acestea continuă să funcționeze și apar altele noi.
Dacă vorbim despre măsurile de sprijin, un mecanism important a fost contorizarea netă. La vremea respectivă, mulți nu înțelegeau că aceasta reprezenta, de fapt, o subvenție. Puteam compensa un kilowatt-oră produs cu un kilowatt-oră preluat din rețea în orice moment: energia produsă acum putea fi preluată ulterior seara, noaptea sau iarna, pentru a compensa energia produsă vara. În acea perioadă a fost instalată o mare parte din capacitatea fotovoltaică.
Au existat, de asemenea, granturi ODA pentru persoanele juridice, scutirea de TVA pentru lucrările de instalare a panourilor fotovoltaice destinate persoanelor fizice, eliminarea taxelor vamale pentru acumulatoare și eliminarea taxei de reciclare la importul panourilor fotovoltaice. Lista poate continua. Consider că tocmai acești factori s-au numărat printre elementele-cheie care au determinat dezvoltarea energiei solare.
Au existat și tarife fixe pentru producătorii de energie solară, precum și alte măsuri. Le-am putea enumera mult timp: unele s-au dovedit mai reușite, altele mai puțin reușite. Le-am menționat pe cele care, într-adevăr, în opinia mea, au funcționat foarte bine și au contribuit substanțial la această creștere.
Există factori care împiedică dezvoltarea acestui sector în republică?
Desigur, există și dezavantaje, ca întotdeauna. În primul rând, infrastructura este învechită. Atunci când oamenii s-au numărat printre primii care au instalat panouri fotovoltaice, nu înțelegeau întotdeauna că avantajul nu consta doar în compensarea unui kilowatt-oră cu un kilowatt-oră. Chiar și simpla posibilitate de a injecta energia electrică în rețea reprezintă deja un avantaj.
În prezent ne confruntăm cu situația în care multor persoane li se refuză racordarea unei centrale fotovoltaice la rețea pentru a injecta energia electrică produsă. Nu mai vorbim despre contorizarea netă, ci despre facturarea netă, în cadrul căreia o persoană vinde energia la un anumit preț, ceva mai mic, și o cumpără la un preț mai mare atunci când are nevoie de ea. Și mecanismul de (Facturare Netă) rămâne util.
Însă mulți primesc refuz, deoarece rețeaua nu este dimensionată pentru a prelua asemenea volume de energie în perioadele de producție maximă ale centralelor fotovoltaice.
Energia solară este o sursă variabilă. Trebuie să înțelegem: este soare — producția crește; apare un nor — producția scade; apoi crește din nou. Rețeaua locală de distribuție nu este dimensionată peste tot pentru asemenea variații și volume de producție în orele de vârf solar. Pentru aceasta sunt necesare mecanisme de gestionare, echipamente moderne și modernizarea rețelei — iar noi nu suntem încă pe deplin pregătiți.
Creșterea a fost foarte rapidă și ne-am confruntat cu dificultăți tehnologice pentru care nu eram pregătiți. Rețeaua nu se modernizează la fel de repede cum cresc producția și sectorul în ansamblu. În același timp, pe lângă programele reușite, există și unele despre care se poate spune: s-a dorit să fie mai bine, dar rezultatul a fost cel care a fost. De exemplu, programul românesc Casa Verde este orientat în mod concret către panourile fotovoltaice. La noi, aș spune că doar denumirea face trimitere la panourile fotovoltaice. Există și cerințe pentru companiile participante care nu sunt întotdeauna obligatorii în cazul instalării obișnuite a panourilor fotovoltaice pentru persoane fizice, deși programul este destinat tocmai acestora. Acest lucru creează condiții suplimentare și poate majora costul participării la program până în punctul în care persoana ajunge la aceeași sumă, dar își poate construi centrala în afara programului, fără toată birocrația.
Din punct de vedere legal, cum își poate instala o persoană panouri fotovoltaice la propria locuință?
Instalarea panourilor fotovoltaice presupune producerea energiei electrice, iar pentru o centrală racordată la rețea trebuie obținută aprobarea necesară. Primul pas este obținerea avizului de racordare și a condițiilor tehnice de la operatorul sistemului de distribuție, de exemplu Premier Energy sau RED-Nord. Operatorul stabilește condițiile tehnice care trebuie respectate la instalarea și racordarea centralei fotovoltaice.
Cât de des li se refuză oamenilor instalarea panourilor fotovoltaice?
Unui solicitant nu i se refuză instalarea unei centrale fotovoltaice pentru că cineva nu ar dori să-i acorde permisiunea. Motivul poate fi faptul că, pe o anumită stradă, funcționează deja, de exemplu, cinci centrale fotovoltaice cu o putere totală de 40–60 kW, iar consumul este mult mai mic. Această energie electrică pur și simplu nu are unde să fie livrată: rețeaua din sectorul respectiv nu poate prelua surplusul.
Majoritatea centralelor care se instalează în prezent și care sunt rentabile sunt, într-un fel sau altul, conectate la rețea. Poate fi o centrală fotovoltaică obișnuită, conectată la rețea, care injectează energia electrică la un anumit preț, iar dumneavoastră o preluați atunci când aveți nevoie de ea, sau poate fi o centrală hibridă, care stochează energia. Însă nici acumulatorul nu are o capacitate nelimitată. Atunci când nu mai poate fi stocată energie suplimentară, iar energia nu este consumată, surplusul este injectat în rețea. Cu alte cuvinte, în orice caz vorbim despre centrale conectate la rețea atunci când discutăm despre o centrală, despre perioada de recuperare a investiției, despre oportunitatea investiției și așa mai departe.
Poate energia solară să devină o alternativă în contextul crizei energetice?
Aș numi-o o plasă de siguranță. Nu este o alternativă completă, deoarece soarele nu strălucește 24 de ore din 24, iar producția diferă între vară și iarnă. Este tocmai o plasă de siguranță care ne poate oferi un anumit grad de protecție. O parte din energia electrică poate fi produsă și consumată în acest mod, iar Republica Moldova reușește deja să facă acest lucru, la fel ca alte țări. Dar nu putem vorbi despre o înlocuire completă — sunt necesare, fără îndoială, și alte surse de energie. Energia solară funcționează numai în combinație cu acestea, iar dacă vorbim despre un grad mai mare de substituire — și în combinație cu sisteme de stocare.
Cum stau lucrurile în privința stocării energiei electrice produse cu ajutorul panourilor fotovoltaice?
O centrală hibridă funcționează cu acumulatoare: produce energie electrică și o poate stoca atât timp cât în acumulator mai există capacitate disponibilă. Problema este că ne lovim tocmai de capacitatea acumulatoarelor — de cantitatea de energie pe care o poate stoca un acumulator —, dar și de aspecte practice. Acumulatoarele ocupă spațiu, și nu puțin, și necesită anumite condiții de păstrare. Există mărci bune, mai puțin exigente în privința acestor condiții, dar aproape toate acumulatoarele au anumite cerințe. Există și alți factori din cauza cărora nu putem instala pur și simplu o centrală de 8–10 kW și un sistem de stocare cu o capacitate de 200 kWh. Nu în ultimul rând, totul se reduce la cost.
În cât timp se amortizează o centrală fotovoltaică?
Depinde ce înțelegem printr-o perioadă lungă. Centralele fotovoltaice conectate la rețea încă pot fi instalate. Există refuzuri, dar acestea sunt mai curând o excepție decât o regulă. O centrală fotovoltaică conectată la rețea se amortizează în aproximativ 4–5 ani, iar în cazul unui nivel de consum adecvat și al unei puteri dimensionate corect, investiția poate fi recuperată și mai repede.
În calculul prezentat, pentru fiecare kilowatt-oră injectat în rețea în luna iulie se achitau aproximativ 2,58 lei. Pentru o centrală fotovoltaică cu o putere de circa 10–12 kW, perioada estimată de recuperare a investiției era de aproximativ 4–5 ani, dacă întreaga cantitate de energie electrică era injectată în rețea. Dacă însă energia este consumată direct în momentul producerii, acest lucru este mai avantajos, iar perioada de recuperare a investiției se reduce: energia este injectată în rețea la 2,58 lei, iar din rețea este cumpărată cu aproximativ 3,50 lei. Dacă repartizăm în mod convențional recuperarea investiției pe cinci ani, rezultă aproximativ 20% pe an. Încercați să depuneți banii la bancă la o dobândă anuală de 20% — după părerea mea, aceasta este o investiție destul de avantajoasă.
Dacă vorbim despre o centrală hibridă, aceasta se va amortiza, fără îndoială, într-o perioadă mai lungă. Aici este important să înțelegem obiectivul. Dacă obiectivul principal este rentabilitatea investiției și recuperarea rapidă a acesteia, soluția este o centrală conectată la rețea. Dacă este necesară protecția împotriva întreruperilor, asigurarea energiei electrice pentru o anumită perioadă și obținerea unui anumit grad de independență, soluția este o centrală hibridă. Însă alimentarea neîntreruptă cu energie electrică sau protecția împotriva întreruperilor și recuperarea cât mai rapidă a investiției sunt obiective diferite.
În opinia dumneavoastră, cum se va dezvolta energia solară în Republica Moldova în următorii cinci ani?
Observăm deja saturarea rețelelor. Viitorul aparține acumulatoarelor și sistemelor de stocare. Aceasta nu înseamnă că va fi mai bine pentru consumatorul final, dar va deveni o necesitate, deoarece întreaga cantitate de energie produsă nu poate fi consumată în timp real. Acoperim o parte din consum prin producția proprie, însă o altă parte nu poate fi acoperită, deoarece consumul respectiv are loc seara și în perioada de iarnă. Prin urmare, dezvoltarea se va orienta către centrale hibride și sisteme de stocare. Cu siguranță vor apărea anumite reguli și restricții privind cantitatea de energie electrică ce poate fi injectată în rețea, precum și momentele în care aceasta poate fi injectată.
Când vom vedea mai frecvent panouri fotovoltaice pe blocurile de locuințe din Republica Moldova?
Cred că în viitorul apropiat. Ați observat bine: acesta este unul dintre aspectele pe care nu le-am menționat. Cred că, deja în următorii ani, unele clădiri vor începe să fie proiectate astfel încât instalarea panourilor fotovoltaice să fie prevăzută încă din etapa construcției. Mai există multe semne de întrebare, iar totul depinde de diferiți factori, însă, în opinia mea, asemenea soluții vor fi incluse tot mai des încă din etapa de proiectare și construcție.
Sursa interviului: Rupor.md.